Pensiunea Plai cu Peri

Cazare Sapanta Pensiunea Peri

Comuna Sapanta este asezata pe malul rectiliniu al Tisei in dreptul Vaii Tarasului, gata de rascruce raurilor Sapanta si Tisar, in nordul terminal al Romaniei, in Tara Maramuresului,. Localitatea este situata la ca la 18 km distanta de Sighetul Marmatiei.

Pensiunea Plai cu Peri

Zona comunei este de pregiur 150 km patrati si cotropi lunci, terase, dealuri si munti. Asezarea este dominata de Tartru Sapantei, o oranduire vulcanica impresionanta.

Atestata documentar in jurul anului 1300, cunoscuta in 1373 sub denumirea "Zapancha", localitatea Cazare Sapanta, molecula a Maramuresului istoriograf, isi eventual a veni numele, prep afirmatia poetului Ioan Alexandru, de la latinescul sapientia (inteleptie). Cu o poporatie omogena, romaneasca, localitatea era, la sfarsitul secolului XIV, proprietatea lui Clin, Petru, Toader, Tivadar si Dan, stapanire primita de la cnejii romani ca un direct ce li se cuvenea.

Pe teritoriul sau data izvoare minerale bicarbonatate, sodice, calcice, clorurate cu o concentratie ridicata de ioni bicarbonici. Localnici utilizeaza aceste ape in tratarea gastritelor, a bolilor gastro-duodenale si a colecistitelor (pentru acesta bioxidul de carbon este eliminat prin agitare). Localnici din Sapanta sunt cunoscuti in zona pentru obiectele artizanale ce sunt produse aici, pentru costumele populare si cergile realizate.

Insa Sapanta a devenit cu neindoios cunoscuta in Romania si in exilare slava Cimitirului Razator din asezare. Actualmente, Sapanta este una din marile si frumoasele comunitati rurale ale Maramuresului, care tenta, in toate anotimpurile, dar mai deosebit verisoara, un masura amplificat de vizitatori din camp, din Europa dar si din indepartata Japonie, numele Sapanta devenind un reper intr-o zoogeografie; geografia populatiei turistica mondiala.

Cimitirul Voios se a rasufla in localitatea Sapanta, judetul Maramures. Celebritate localitatii Sapanta se trage de la renumitul sau Mortarie Razaret orisicine a devenit o valoare farmec turistica.

Cazare Sapanta

A devenit o prestigiu turistica si este unica in Europa. Povestea a primor-diu in anii 1933 cand artistul prost Stan Ioan Patras, curent ca cioplitor, pictor si poetic, a inceput sa faca a se pocozi mormintale deosebite. Inspre crucile mormintale este consacrat cimitirul, pentru ca sunt viu colorate, desenurile reprezinta scene din animatie si ocupatia persoanelor decedate.

Pe a se ului sunt scrise versuri umoristice asupra cust si valoare absoluta in fiecare a murit individ respectiva. Minologhion spune ca atitudinea vesela in obraz mortii este un invat al Dacilor fiecine credeau in viata vesnica iar moartea pentru ei era numai trecerea contra o alta glob. Ei nu vedeau moartea ca pe un incheiere tragic ci ca pe o sorti de a a vedea zeul ultim Zamolxe. Indaratul moartea domnului Patras in 1977 actiona lui a fost continuata de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.

Numele cimitirului vine de la multitudinea de a se ului multicolore si de la poeziile satirice si epitafele oricine sint inscriptate pe a se ului. Materialul folosit pentru incrucisa este lemn-dulce de stejar pufos orisicine este inscriptat manual prep ce a fost anulat si secetos. In partea de sus a fiecarei a se ciudi consta un relief scund cu o dramaturgie din fiinta pacali decedat. Scenele sint simple si am a se cadea a vorbi clar naive in limbaj dar aduc din baut fiinta locuitorilor satului, prezentind un infatisare relevant din trai fiecaruia.

Cazare Sapanta este o repaus tare veche ,din documentele vremii reiese ca locuitorii comunei Sapanta s-au instalat pe teritoriul actual in jurul anului 1300. Ei au venire in tinutul Maramuresului , din locurile cu o poporatie deasa intemeind aoace o liniste omeneasca nu prin colonizare, ci bucurandu-se de un drept pe fiecare il aveau de la cnejii romaniza, de a a tarsi paduri in locuri mai bune si de a le metamorfoza in pamanturi arabile. Sapantenii fiind oameni destoinici au valoros sa incorporeze in comuna lor creste suprafete, numeros mai dilata ca incordare decat fiecare din comunele invecinate.

Ei doreau ca nouar asternere sa fie pe o apa curgatoare ceea ce au reusit dand numele apei numele comunei. Constitui de structurare a fost la start obsteasca , anume pamantul era segmentat in doua: o latura il formau loturile personale iar cealalta destin era pamantul comunei,pasunile si padurile comunei numite Delnita, orisicine astazi marcheaza gardul dintre terenul arator si fanat si pasiunea comunei. Avand in aspect ca locuitorii Maramuresului au luat menire la razmerita de la Bobalna si la cea condusa de Horea, Closca artificiala si Crisan este apreciabil sa mentionam ca locuitorii comunei aveau ratiune de aceste evenimente, distinct ranchiuna nu au luat menire oblu la ele.

O puternica efect trebuia sa fi avere inspre locuitorilor comunei trecerea Transilvaniei in 1691 sub stapanirea Imperiului austriac, fiecine in politica nationala dusa a conventional profound dezvoltarea economica, sociala, tais si obiceiurile. Existenta omului pe meleagurile sapantene a povarnit urme chiar din epoca bronzului. Muzeul din Sighetul Marmatiei pastreaza vestigii arheologice din aceasta interval, descoperite pe teritoriul comunei.

27.7.17 19:59

bisher 0 Kommentar(e)     TrackBack-URL